ROSPA0112 Câmpia Gherghiței
Situl Natura 2000 ROSPA0112 Câmpia Gherghiței a fost declarat prin HG nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 în România. Desemnarea sitului a avut drept scop menținerea sau asigurarea, după caz, a unei stări de conservare favorabile pentru anumite specii și habitate de interes comunitar. Aria de protecție specială avifaunistică Câmpia Gerghiței se întinde pe o suprafață de 7604 ha.
Administrativ, situl este situat pe teritoriul județelor Ialomița, Prahova și Buzău, în Regiunile de dezvoltare 3 Sud-Muntenia și 2 Sud-Est, fiind suprapus următoarelor unități administrativ-teritoriale: Adâncata, Armășești, Bărbulești, Jilavele (județul Ialomița), Baba Ana, Boldești-Grădiștea, Ciorani, Colceag, Fulga, Sălciile (județul Prahova), respectiv Săhăteni, Movila Banului, Amaru, Mihăilești, Glodeanu Sărat, (județul Buzău).
Din punct de vedere geografic, aria este localizată în partea central-estică a Câmpiei Române, subunitatea geografică de subsidență Câmpia Titu-Sărata, compartimentul Câmpia Săratei. Relieful acestuia este format cu precădere din nivele de interfluvii largi și terase aluviale, cât și lunci extinse de tipul șesurilor aluviale și albiilor minore, cărora li se adaugă o serie de forme de relief mici ce au rezultat prin procese de acumulare, eroziune, tasare sau sufoziune. Geologia ariei se suprapune vârstei cuaternare caracterizate de prezența depozitelor aluviale de pietrișuri, nisipuri, argile din alcătuirea șesurilor aluviale. În partea sudică a sitului apar depozite de loessuri și depozite eoliene (nisipuri de dune).
Particularitățile climatice sunt determinate de uniformitatea accentuată a reliefului, respectiv amplitudinea reliefului și panta reduse. Clima este de tip continental excesiv, caracterizată de veri călduroase și ierni reci. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10 și 11,20C, iar cantitatea de precipitații medie anuală este de 550,5 mm. Vântul dominant este cel din direcția nord-est, fiind urmat de cel de vest. În jumătatea vestică a câmpiei se remarcă un calm atmosferic mai crescut, datorat Curburii Carpatice.
Lacurile Boldești-Grădiște, Sălciile și Fulga sunt reprezentative ca arii de reproducere, hrănire, pasaj de migrație pentru un număr mare de specii de păsari protejate. Au fost observate 116-132 specii în perioada 2008-2010. Aici se întalnesc colonii mixte de stârci galbeni, roșii, cenușii și pitici, lopătari și țigănuși. Prin observațiile de teren ale reprezențantilor SOR a fost identificată prezența unei specii rare în România, fugaciul mare (Calidris canutus) dar și specii rare de răpitoare de zi aflate în pasaj cum ar fi codalbul, uliganul pescar, șerparul. Gârlița mare (Anser albifrons) se aglomerează pe timpul iernii în perimetrul sitului și se hrănește pe câmpurile din zona Sălciile-Rodeanu. Zona adiacentă luciului de apă prezintă suprafețe suficient de mari, compacte, de stuf, oferind condiții de adapost și cuibărire pentru numeroase specii de păsări acvatice.
Tipurile principale de habitate sunt reprezentate de pajiști stepice și vegetație forestieră. Pajiștile stepice, puternic modificate cu graminee și diverse specii iubitoare de uscăciune și părloage stepice, prezintă vestigii ale vegetației de stepă, înlocuită astăzi în proporție de aproximativ 95% cu plante de cultură. Vegetația naturală de stepă se găsește între parcelele agricole, pe marginea drumurilor și în zonele necultivate. Asociațiile de bază sunt cele de pajiști adaptate la un climat arid, presărate din loc în loc cu tufărișuri formate de arbuștii de stepă. Sunt prezente și asociațiile de nisip, de dune semifixate și fixate, dar și asociații de sărătură. Vegetația de luncă este bogată, reprezentată de specii arborescente de esență moale, cât și de specii erbacee. Habitatele de tip forestier sunt, în general, păduri de zăvoi cu salcie, ameste de plop sau plantații sub forma perdelelor de protecție.
Aria naturală protejată ROSCI0112 Câmpia Gherghiței a fost înființată datorită importanței faunistice ornitologice ce o conține, fiind observate la momentul înființării un număr de 60 de specii de păsări prevăzute la Articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, acestea fiind: Acrocephalus arundinaceus (Lăcar mare), Acrocephalus schoenobaenus (Lăcar mic), Acrocephalus scirpaceus (Lăcar de stuf), Aegithalos caudatus (Pițigoiul codat), Anas platyrhynchos (Rață mare), Anas strepera (Rață pestriță), Anser albifrons (Gârliță mare), Anser anser (Gâscă de vară), Ardea purpurea (Stârc roșu), Asio flammeus (Ciuf de câmp), Athene noctua (Cucuvea), Aythya ferina (Rața cu cap castaniu), Aythya nyroca (Rață roșie), Buteo buteo (Șorecar comun), Carduelis cannabina (Cânepar), Carduelis carduelis (Sticlete), Carduelis chloris (Florinte), Carduelis spinus (Scatiu), Charadrius dubius (Prundăraș gulerat mic), Ciconia ciconia (Barză albă), Circus aeruginosus (Erete de stuf), Circus cyaneus (Erete vânăt), Circus pygargus (Erete sur), Coccothraustes coccothraustes (Botgros), Corvus corax (Corb), Dendrocopos major (Ciocănitoare pestriță mare), Egretta garzetta (Egretă mică), Emberiza citrinella (Presură galbenă), Emberiza schoeniclus (Presură de stuf), Erithacus rubecula (Măcăleandru), Falco columbarius (Vânturel de iarnă), Falco subbuteo (Șoimul rândunelelor), Falco tinnunculus (Vânturel roșu), Glareola pratincola (Ciovică ruginie), Jynx torquilla (Capîntortură), Lanius excubitor (Sfrâncioc mare), Miliaria calandra (Presură sură), Motacilla alba (Codobatură albă), Motacilla flava (Codobatură galbenă), Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte), Oenanthe oenanthe (Pietrar sur), Panurus biarmicus (Pițigoi de stuf), Parus caeruleus (Pițigoi albastru), Parus major (Pițigoi mare), Pelecanus crispus (Pelican creț), Pelecanus onocrotalus (Pelican comun), Phylloscopus collybita (Pitulice mică), Platalea leucorodia (Lopătar), Plegadis falcinellus (Țigănuș), Podiceps cristatus (Corocodel mare), Podiceps grisegena (Corocodel cu gât roșu), Podiceps nigricollis (Corocodel cu gât negru), Pyrrhula pyrrhula (Mugurar), Rallus aquaticus (Cârstel de baltă), Recurvirostra avosetta (Ciocîntors), Saxicola rubetra (Mărăcinar mare), Saxicola torquata (Mărăcinar negru), Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic), Upupa epops (Pupăză), Vanellus vanellus (Nagâț).